Ești sus, noi te privim
Cu-a ta coroană mare
Ești bun, asta o știm!
Dar și copacii mor în picioare!

Încerci să fi demn
De numele pe care îl porți.
Cu toate că ești de lemn
Ești și tu sortit morții!

Dacă nu cazi niciodata,
Poate crezi că esti nemuritor...
Dar când nu te-astepți e gata
Te vei prăbuși, ușor.

Noi, ne vom uita la tine.
Ce bătrân, celebru-ai fost!
Și apoi vom spune:'n fine...
Ai murit ca orice prost.

Ai fost mult timp drept și sobru,
Am auzit a ta cântare,
De fapt ești singur, ca în codru
(Ține minte)"Și copacii mor, în picioare!"