într-un loc neștiut de nimeni
poate chiar inexistent
se întâlnesc doi sori

într-un loc neștiut de nimeni
m-am ntâlnit pentru prima oară
cu un suflet

Sufletul mergea pe picioare de lumină
și înainta ținându-se de stele
însă ziua stelele piereau
noaptea era înghițită de întuneric

poate
Sufletul era inexistent
sau poate
ca eu din greșeală
nu l-am văzut
deși aș fi vrut să-i fi privit
odată măcar
Ochiul de Lumina dulce
să-i fi simțit
Tâmpla imuabilă

poate...atunci...
eu sunt inexistent
am ochiși nu văd
trăiesc
dar nu simt
Lumina
am murit de mult
desi trăiesc- respir