agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-12-27 | |
Mi-am pătat visul cu realitate
Acum suspină la fiecare rază de lumină, Căci trebuie să fie greu să fii vis Și să tepierzi de nesfârșirre, Să cazi între limite, Între suflete ce fac echilibristică Pe corzi legate la un centimetru de pământ Ca nu cumva să încerce să zboare... Visul meu franjurat și cu guler de risc Apretat și călcat cu fier cu aburi Ca să nu aibă nici o dungă, iartă-mă! Îmi vine și mie să suspin la unison cu tine Ah, dar cum am putut uita? Știu cum te pot salva... Era acea dimineață cu aburi albăstrui, Cu cer de puf și aer de oțel, Atunci am găsit două aripi de sticlă Și am vrut să le ridic, dar erau sparte Și le-am luat așa, doar cioburi Și o lacrimă mi-a mijit în colțul ochiului drept, Dar într-un colț de suflet bătea la ușă un sentiment Vroia să îl văd și să îi vorbesc, Să îi spun că îl accept și că nu va rămâne Un sentiment orfan ca o amintire de împrumut limitat I-am deschis și i-am dat culcuș și hrană O porție de speranță asezonată cu cutezanță Și atunci aripile au prins contur, Iar cioburile s-au reunit Ca într-o matriță atât de evidentă Pentru ochi deschiși și minte curată Le-am păstrat pe undeva, În vreun sertar cu eticheta "Risc"... Þi le daă, visul meu franjurat, ție... Zboară cu ele în zări de lumină, Dar nu uita, ai și un pasager de luat cu tine Pe mine!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate