agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-01-15 | |
Scurt metraj în Poiană
incizii nazca trasate în alb ei schiază printre brazi descheiați la verde se ciocnesc pe grund/ glisări dezmembrate clăpari, schiuri, bețe, ochelari, ambuscadă zăpada miroase intim ea/ la capătul aerului/ el ochii dialoghează tour-retour reclame sonore dinspre telecabine cumpărați, consumați, oricum veniți la magazinul Carrefour tăieturi badijonate cu rășină de brad tremur de buze și frenezia neatingerii vii/ vin/ cu scorțișoară sorbit din axilă în cabană/ taifun de cameră colțul privirii sucumbă rotund unde ești/ unduiești/ unde sunt sărut bandajat cu buze despicate dezbrăcări de inhibiții/slalom pe stern mangustă printre sâni/ ocol de buric revenire/ canion la rădăcina urechii clavicula presează torace vânătăi pe fosa iliacă/ pârtii reinventate studiu exhaustiv în ritm de leru-i ler tratat de anatomie comparată teoria golului pereche transformări neliniare ale plinului nici un fanion erogen neratat nici un frej de căpșune ea goală el golul din gol/golurile dalbe în avalanșă peste pat/mărgele de vâsc ce se întîmplă/ de ce alunecă din nou și fuzionează din vechi nimic ieșit din comun nebuni dezlegați Scurt metraj pe holul de la intrare niciodată nu ar recunoaște cât de mult i-am lipsit nu mă așteaptă în spatele ușii de la intrare nu îmi sare în brațe grea de dorință goală de inhibiții să mă îmbrace cu buze de sare să o pătrund pînă la vârfuri de unghii să mi se scurgă sepie în sânge dar nu, ei îi e teamă de ridicol lasă ușa descuiată e îmbrăcată de stradă, machiată, fardată pune între noi o mie de straturi să desfacă mâinile ce penetrează ochii tocurile scârțâie pe gresia gri lobul urechii geme în dinți unghiile se înfig în tendoane atunci mă întreabă există trei cuvinte românești cu accepții similare: sex, dragoste, și iubire tu cum mă iubești? ah, ce ți-aș face frumoaso Scurt metraj pe covor chinezesc între pereți de bca găuriți de cuie sonor de televizor la maxim la etajul cinci sunt din nou la podea coapsa ei întinsă pe buza dragonului începe meciul cu goarne și fluiere cupa uefa vecinii de la șapte se ceartă, se bat, țipă eu toc cu dinții lobul urechii limba conturează curbele gâtului galop de cai pe omoplați de pluș tramvaiul trece în viteză alarme de mașini icnesc zguduite traversele sar ca toaca pe șine de metal eu transpir flăcări ea geme brumă dinți pe șira spinării nod după nod degetele curg pe fosa iliacă stângă apa curge sălbatec prin țevi caii nechează în spasme foetale uși trântite demențial la etajul șapte dragonul din covor mă înghite apoi mă scuipă cad fumegând pe burtă goian driblează mingea centrează și gol languste reci coboară pe coaste kundalini se lichefiază în tsunami spumă peste țărmul pelvian ea țipă răstignită pe ideogramă vecinii tac parcă ascultă țevile sună ce sunt eu pentru tine iubite? ultima mea dragoste nebună Scurt metraj pe bancheta din spate ne-am certat nu mai protestează, nu mai acuză și-a concediat șira spinării, mândria steag alb cu gaură în centru renunță revoluționar pe reduta tăcerii mă ridic la loc în mine cât aur sublimat în fulgere seminale câtă risipă de miere în ochiul acalmiei așteaptă să îi spun că o iubesc dar postludiul este spațiul unde vreau să fiu singur nu aș împărți cu nimeni armistițiul după războiul peștilor de pradă din sânge voi fi singurul supraviețuitor semaforul înverzește iar o mie de tocuri perforează asfaltul moale frunze aninate în ramuri cârlige își țipă foșnetul ea se întoarce cu alte acuzații nu schimbă clișeul, nici melodrama în sufletul ei se întâmplă numai tragedie ce te definește bun este ceea ce te face și vulnerabil în solipsismul din mintea femeii eu aș fi un steag cu efigie heraldică renunțând la verticalitate pentru o utopie Scurt metraj sub podul Colentina de la un timp ei nu-i mai plac sexul, faianța, bancheta din spate nici patul de la etajul douăzeci și patru gresia, ambianța gălăgia vecinilor îi repugnă nici dexul n-o mai satisface și străbate ea râde goală sub splină de lună se-aruncă Procust în sulițe semaforizate cu adidașii legați cruciș sub podul Colentina mă contorsionez în balta de bere toarce pisică tuberculoasă mașina din palme îmi curge zăpadă și miere |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate