agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-01-16 | |
Se ghemuiește astrul după un colț de zare.
Răpus de truda zilei se lasă învelit Cu voalurile nopții și cergile stelare, Rememorându-și drumul, visând la răsărit. Pornise-n zorii zilei împiedicat de ceața Lăptoasă din iatacul iubitei lui trezite, De alintări de valuri care-i mângâie fața Și raze jucăușe, asupra-i risipite. Ea, primenită-n grabă, începe să se-ntindă spre mal, purtând mareea simbol de voluptate, Iubitului să-i prindă privirea în oglindă Și să-i întoarcă zâmbet din unde sărutate. Îmbujorat și vesel escaladează munții, Cernând lumină-n codrii, cristale în izvoare, O ciocârlie vornic, a dat semnalul nunții, Între solarul mire și mult iubita-i mare. Au petrecut trei zile, nuntași nenumărați, În aer, pe pământuri și în adânc de ape, Ascunși sub orizonturi, doar norii supărați, Tunau că nu vrea vântul să-i ducă mai aproape. El, tată în înalturi, ea, mamă roditoare, Eterna lor iubire, chiar viața a născut, Ea ziua îl dezmiardă cu blânda ei răcoare În noapte-i face leagăn, abisul așternut.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate