A tras perdele de lacrimi peste ea
și-a aruncat în drum stima de sine
era cenușie de deznadejde
hainele miroseau a ieri
un ieri groaznic pe care nu-l suporta pentru ca devenea mereu azi
am greșit spunea vreau să mor
sunt o păcătoasă mi-am murdărit gura cu un fruct oprit
m-am bucurat de o noapte de iubire interzisă
și cineva a furat de pe cerul meu soarele!
în jur furie vinovăție degete devenite săgeți otrăvitoare
mulțime însetată de pedeapsă...Isus.
am întrebat-o:
Ești mai presus decât Isus?
nedumerită a spus un nuuuuuuuuu tânguitor
Atunci tu de ce nu te ierți??
Mâna i-a rămas în aer cu piatră cu tot
după o clipire a lăsat pietrele vinovăției jos
și pe cer
cineva a pus soarele la loc.


zi după zi
a devenit și a rămas capabilă
să umble desculță
prin trecut
prin prezent
cu un sentimet de bunătate personală
luminat
de soarele interior.

Fă și tu așa ori de câte ori
ori de câte ori cineva
îți spune că ești un vierme!
Ai devenit vierme doar pentru că așa ți s-a spus?
Răstignirea în nopți albe
autoînjosirea
lipsa de sens a propriei vieți
sunt spinii gândirii
pune pe cerul tău soarele - spuse femeia
Care femeie?
femeia din biblie femeia din caz
femeia din tine
femeia pe care și Dumnezeu a iubit-o
altfel cerea îngerilor să-i facă un Fiu
sau atotputernic fiind
și-l făcea singur!!