...aproape convins că vei înțelege lipsa mea,
Că vei descifra înțelesul golirii spațiului – în care stau
Când depănam misterul cafelei antemeridiane
Și coordonatele rituale ale iubirii –
Într-un hău de liniște.

Mă voi fi sustras atunci tainei,
Subliminal atentat la fondul sonor al inimii tale, albe acum.
Și va ninge cu fulgi contorsionați de frig,
Și se va îmbrațișa fulg cu fulgul de lângă,
Și-ți vei aminti cum ne sărutam înfrigurați de zăpezi ancestrale,

Acoperiți de cuvinte

Cum ne-am strecurat tiptil nefăpturile
Într-un neant de tăcere