Tot timpul pe care l-am petrecut
A fost și este în trecut.
Stau și îți aduc elogii,
Ca și cum ai fi murit.
Dar nu tu…ci eu se pare că mă voi stinge,
Deoarece firul vieții este întrerupt.
Desigur orice sfârșit are și un început
Viața va continua neîntrerupt
O frunză va cădea din marele pom al vieții
Dar iubirea n-o vor năpădi nămeții,
Singură vei fi atunci…aici…
Până când mugurul vieții,
Va răsări din tine o mlădiță.
Atunci vei avea în față, și în inima ta…
Tot timpul amintirea mea…