agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-02-02 | | Înscris în bibliotecă de George Pașa
Anii tinereșii cu frumoasa-mi slavă
Eu mi i-am ucis cu-amară otravă. Nu știu: mi-e sfârșitu-aproape, ori e-ndepărtat, Fost-au ochii mei albaștri, dar s-au negurat. În jur este numai beznă, groază și-ntristare. Unde mi-este bucuria? La bodegă, oare? Întind mâna, pipăiesc, aud caii tropotind. Ninge... sania o văd prind pădure alergând. "Ei, dă bice, surugiu! Mergi numa-n galop! Sufletul aș vrea să-mi scot prin atare gropi." Surugiul zice-așa: "Pe-așa viscol mare, Caii dac-ar asuda, ce ne facem, oare?" "Cum văd, teamă parc-ți e! Asta nu se cade!" Biciul iau și tot lovesc caii peste spate. Biciui caii, iară ei bat cărarea lungă. Simt un ghiont... și în nămeți troica mă aruncă. Mă trezesc... Ce dracu-o fi? Troica unde-i oare? Bandajat, zac în spital pe un pat cam tare. Patul alb eu îl băteam cu o cârpă udă, Iar nu caii ce aleargă până ce asudă. Ceasul, parcă supărat, mustăcea din ace, Somnoroasele surori murmurau buimace: "Hei, tu, blond nefericit, ai făcut ispravă, Singurel te-ai otrăvit cu o rea otravă. Nu știm, ți-e sfârșitu-aproape, ori e-ndepărtat, În bodegi, ochii-ți albaștri s-au înnegurat"
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate