De un timp tot umblu pe saituri dependent
punându-le unora altora pe tavă gândurile tale
tainice vorbe oracol liceic ales

apuci un fir de canabis ascuns
din care tot tragi și tragi
puteai să faci asta acum câteva veacuri omule
nu să dai vina pe ochi & lecturi!

nu puteam nu aveam internet pe atunci
vedeam Fanfan la Tullipe toți prietenii scării
strânși grămadă ca într-un altar cu lămpi și diode
aproape de frica densă a întâmplărilor

incurabil-inadaptabil eram și atunci
făceam umana și țineam ascunse jurnale
când unchiul preferat juca la Teatrul Mic
se plimba prin Europa și-i plăcea socialismul suedez
a uitat pisicii mei cum scriam versuri în Copou
mă înveleam cu flori de-nu-mă-uita,
foloseam apă de gură și ce pletos eram!

acum rupi bucăți din pozele în nuanțe de sepia
le reașezi le alături altfel
într-o compoziție pe care o dorești fără adaos
le suprapui spre a da profunzime și mister
traiului pe care îl porți nepăsător zi de zi
ca într-o pălărie dadailuzionistă

vezi-ți de lungul nasului sunt tineri deștepți ca lupii
au apărut în pauza dintre două informații
mănâncă poezie feliată cu delma și zahăr brun

mai adaugi & colezi & colezi...
cu celelalte spirite călătoare pe maus
cârpind la linia de fugă a orizontului poetic