mă schimb ard toate hainele și cărțile
în mijlocul camerei dansez beau punch
intru sub duș îmi spăl creierul cu jeturi puternice
de secunde abia trăite toate curg de pe mine
spre gura de canalizare îngrop toate amintirile în apă
vorbesc în fața oglinzii până nu mă mai recunosc
cu prosopul oxigenez incendiul
biblioteca și dulapul
pagină cu pagină scândură cu scândură
până la nou din nou până la necunoscut
este ziua care nu ar fi putut începe banal cu un răsărit
cu o cafea cu o iubită alături cu muzică
mă schimb salut toți oamenii de pe stradă
un bună ziua și un adio pentru fiecare în parte
exersez un reflex timp de 10 ore până la epuizare
apoi mă întorc în locul în care focul încă nu s-a stins
iar apele nu s-au retras și retrăiesc
ziua care nu s-ar putea încheia niciodată cu mine în viață