Să te abați din drumul spre Poiană,
Doar cu un pas să te îndrepți spre piscuri
Fără să știi de necuprins și riscuri,
Ca să găsești a regelui coroană.

Stânci spre senin sunt două albe discuri.
Ajungi solemn erou într-o icoană
Cu-n alb trăpaș ce a pornit în goană
Să smulgă ramul corbilor din pliscuri.

Pe bănci stau Juni. Un buzdugan în aer.
Sub strâmt podeț se zbate un pârâu.
Descurc al clipei nestatornic caier,

Mă ung cu boarea tainei până-n brâu.
Aud un tropot și-ngânat de-un vaier
Se-ntoarce calul, să îl iau de frâu.


11 august 2007