agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-03-09 | |
Ești bărbat de acum. Porți cuțit de vînătoare
și pușcă. Te prefaci a fi uitat de copilul ascuns în podul casei. Visele lui îți par rușinoase. Astăzi pleci singur la drum, fără teamă, totuși ți-ai umplut buzunarele cu firimituri de pîine. Pășești hotărît, ai auzit că inima pădurii e într-o mură coaptă pe întuneric, ești nerăbdător să o culegi și să o pui sub limbă. Dar prea devreme se înnoptează. Altădată ziua ținea pînă la sfîrșitul călătoriei, mai rămînea timp și pentru amintirile tatei despre întîia lui vînătoare. Îți pipăi buzunarele, unde s-au risipit atîtea firimituri? Privești împrejur. Nimic, nicăieri. E liniște ca-ntr-o umbră de copil adormit. Te sperii, ai da orice să auzi o creangă ruptă, un urlet de lup sau măcar rîsul umilitor al tatălui trezindu-te. Să fugi acasă și să te ascunzi, încă o vară, în pod.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate