Dragă Tatiana,
Sunt bine acum.
Lasă-te să adormi.
Nu cred că mai sunt doar un produs
al imaginației tale
de copil.

Ce n-aș da
pentru o clipă de tăcere
alături de tine...

Adormind
sunt un oraș
cu oameni puțini și pitici,
prăfuit ca un deșert absurd
de nelimitat.

Cine știe...
Adormind
vei deveni o clipă de soare
pentru atâția oameni triști
ce se roagă de oameni
să fie oameni.

Dragă Tatiana,
Sunt bine acum.
Am adormit.
De azi înainte sunt din nou o idee
a imaginației tale
de copil.