agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-03-17 | |
draga mea
nu mă simt bine deloc. e o dimineață de florii nu pot fixa privirea pe nimic. mi-e dor de dumnezeul meu. ăla acoperit cu ștergare pînă în noaptea de paști. privirea tremură la fel și mîinile. oho mîinile astea neputincioase fără nimic. nimic. nimic. aici femeile umblă goale prin apartament iar bărbații beți. nicio diferență. știu că nu-ți place cînd miros a țigară. mai știu că te-ai tuns și că ești răcită. uneori beau ca să fug. dumnezeu știe spre ce eu nu mai știu. alteori beau de poftă. alteori beau să-mi fac curaj sau pur și simplu senzația că ești altcineva și poți face orice. mi-aș dori să urlu. ca atunci cînd se ia lumina în cămin și auzi pe vreunul de la șapte muie radet. muie dinamo. muie tuturor lucrurilor ce ni se întîmplă. să stau undeva în pustietate și să urlu ca un lup care își cheamă haita pentru că a găsit ceva de mîncare. un stîrv. uneori beau din dorința de a da o mașină peste mine și se vor sfîrși toate. dumnezeu s-a trezit într-o dimineață cu lumea gata făcută și a văzut că toate sunt bune. draga mea duc o viață tare ciudată. dimineața sunt lebădă să vezi ce grațios mă mișc seara sunt cîrtiță. sap tuneluri prin care în_cerc să ies la suprafață dar nu. aerul refuză să intre în mine de cînd i-am zis că seamănă cu un glonte. pur și simplu refuză deschid gura deschid plămînii și nu se întîmplă prea mare lucru. mi-e dor de dumnezeul meu. ăla învelit cu pînză pînă în noaptea de paști. și de preotul chel care tușește veniți de luați lumină. apoi pielea ți se înfioară și nu mai știi altceva. alexandra leaving. cristi se duce în parc cu rolele irina își usucă părul stăm toți fericiți de bocceluța noastră de gînduri. mă întreb cînd ai să pleci vorba danei e foarte ușor să pleci mai greu e să te întorci. sau invers nu mai știu. așa că mai stai cu mine. vreme de-o țigară nu mai mult. sau poate e modul meu stupid de a crede că-ți spun ceva important ceva fără pretenții cum mă întreba unul aseară ești poet eu dezveleam dinții și urlam nu. și privirea mea de sticlă ca derdelușul pe care ne dădeam toți cînd ieșeam de la școală ar trebui să ți-l arăt într-o zi acolo era și-o fîntînă pe care așteptam cuminți. să ne vină rîndul.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate