agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-03-18 | |
Pentru prima dată-n viață,
După multe încercări, Câteva versificări Am brodit de dimineață. Și nevasta și nepoții Spun c-aș fi mult prea discret, „Ești… aproape un poet!” Da, așa îmi spun cu toții! Știu că e o fantezie, Dar, ca să le fac pe plac (Că altfel ei nu mai tac), Mă apuc de poezie! ................................................ Hai să-ncep cu-o epigramă; Versurile însă-s boante Și e greu s-ajung la poante; Mă opresc, nu-i nicio dramă! Trec apoi la un gazel; Nu prea am „substanță” primă” Pentru versuri monorimă, Astfel, mă cam las de el. E mai simplu c-un catren, Zic apoi, dar ziua-ntreagă Patru versuri nu se leagă; Și-ăsta a rămas „ca-n tren”. Poate-mi iese-o parodie; Am poemu-original, Am și poante, da-n final Este „jale”-n prozodie! Mult mă chinuie-o cantată Pentru-o muzică divină! Însă tot eu îs de vină Că-ncercarea e ratată! Mă gândesc la o baladă; Scenele-s istorice, Faptele-s eroice, Dar, acțiunea este fadă! Înclinări spre elegie Am, că sunt predestinat Să mă simt descurajat, Dar, s-o scriu, n-am energie! Versuri scriu pentru un lied; Tonul e sentimental, Da-n același timp, banal, Iar poemu-i insipid! Să încerc și o satiră? Știu să critic multe vicii! Din păcate am indicii Că-i săracă a mea liră! Poate-aș scrie un pastel, Cu imagini minunate, Dar, se știe, din păcate Sunt la bloc, nu la castel! Am creat și o idilă, Proslăvind valori eterne, Însă versurile terne Chiar și mie îmi fac silă! „Lupt” cu o alegorie; Am abstracții și simboluri, Însă am și multe goluri, De-o citești, faci alergie! Mă apropii de-un rondel; Nu îmi iese laitmotivul Și acesta e motivul Să „mă supăr” și pe el! Versuri pentru o romanță? Nu, că nu-s destul de trist! Să le scriu deci, nu insist Nici măcar pentru o stanță! Vine rândul la rondou; Clauzula n-o pot face, Astfel că îl las în pace, Că mă enervez din nou! Vreau, în fine și-un sonet; Forma fixă-mi dă de furcă, Ritmul iambic mă încurcă; Și pretind că sunt poet! ................................................ Și-uite-așa mă-nvârt în cerc, Sunt „poet” de-o zi și-aștept Să-mi răspundă-un înțelept: Încetez, ori mai încerc?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate