șubredă luminii mele stinsu varu din altaru cum din cântec
ardumaș cum drumului înflorind a cucului leandru strop
surda lumii în mijloc paserii din loc în loc

suie prunului cărare dumicatul moare doare ardumaș din lepădat soarelui în scăpătat
maica mea
vini acasă trage oasili din coasă trage cum la seceră ardumaș în iederă firu suptu stăm iar cârdu
maica nu maică la surdu
ardumaș leandru plângând
numa lumii suspinând

stă gutuia la fereastră nume casei dumneavoastră
perde glasu vini altu șubrezind galben atlantu
urcă pasu
numa Domnu suie iute în perdut din suflet glasu


troica vase de pământu
am iubit perdut cuvântu





scris azi 28 martie în
BUTURUGENII GIURGIULUI
în ospeția familiei Crețu


nu știu cum se rânduie mașinăria dar am scris începutului nume dragi și văd că nu se arată așa se face că vorbeam de dragul firică și adriana lui de ela luca daniela luca de bogdan groya de bogdan cel mare zis geană de silvia caloianu de pablo de fratele peia de mulțimea cu aripi a poeziei ro