Adorm mereu privind la stele,
Deschid o poartă spre o lume nouă..
Nu vreau să văd a dimineții rouă,
Să-mi spulbere visele mele.


Dar mă trezește adierea firului de iarbă
Stau si privesc cum se prelinge chipul tău,
Și-n ochii tăi nu văd un pic de rău
Acum, privirea mea e oarbă.


Și peste tot, imaginea ta este vie
Surâsul tău ocrotitor ce nu mă părăsește..
Este un sentiment al celui ce iubește
Această soartă este dată mie.