agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-04-16 | | Batjocura diavolului Știm... păgânii la-nceputuri, în necunoștința lor Au făcut din lemn un idol, ca să-i ceară ajutor. Și schimbând pe Domnul Slavei pe un lemn de ei cioplit Ca să-și bată joc de slava Celui ce i-a plămădit. Cine a creat pământul, universul și pe om : O făptură oarbă, mută, chip cioăplit din trunchi de pom? Prin îndemnul lui satana omul, ascultând de el S-a făcut părtaș la fapta de a-l face-n fel și fel. Unii l-au asemănat cu aștrii, alții cu pietre cioplite, Iar artiștii mai încoace cu vopsele felurite. Au vopsit pereți-n chipuri să le fie mai aproape Coborând pe Domnul Slavei, sub gunoaiele din pleoape. Și rugându-se la lemnul sau la fierul lor forjat, Au crezut și mai cred încă într-un dumnezeu creat. Chip făcut de a lor mână într-un zeu neputincios, Coborându-l spre ocara obiectului stricăcios; Ca să fie la-ndemâna fiecărui om din lut, Zeu asemeni cu ologul, să-l ridice de-i căzut, Căci mare nevoie are, idolul de ajutor Ca bunicul când e vârstnic, așezat în cărucior. Și lucifer ca să poată, mai departe joc să-și bată Coborând închinăciunea și mai jos spre altă faptă, L-a făcut pe om să-nchine și la mortul putrezit, Tot ca omul să rămână pământean nenorocit. Haide să citim Scriptura și să credem în Cuvânt ! Dumnezeu e Creatorul, sau e creat de pământ ? Când priviți în orizonturi, și la ceruri, ce veți spune… Acesta-i dumnezeul vostru construit de-a voastră lume ? Cine este acela care să nu tragă un profit, Dintr-un idol, chip, icoană, să nu se fi-mbogățit ? De-ar fi fost prezent ca idol, Dumnezeu în orice casă, Cum de-i lumea păcătoasă și de lume nici nu-i pasă ? De-ar fi numărul de oameni, câți la număr dumnezei N-ar mai ține Terra lumea, nici de greutatea ei ! Și tot omul care ține mâna pe un dumnezeu, N-ar mai ști ce e păcatul slujindu-i ca un lacheu. Chiar măgarul își cunoaște ieslea și al lui stăpân, Chiar și boul de asemeni e mai bun ca un păgân. Dar noi oamenii cu minte de prea multă carte oare, Să n-avem pereche-n lume nici de necuvântătoare ! Îndrăznesc la încheiere să aduc la cunoștință, Și alți idoli mai cu seamă celor care nu au știință. Despre patimile poftei, frâul liber care-l dăm, Și din lux, și din avere facem chip și ne-nchinăm. Chiar și Faraon e diavol când muncim suplimentare Nu e lăcomia idol furând timpul de-nchinare ? Și de vreți să contraziceți cele scrise în Cuvânt, Voi veni cu argumente azi și mâine, sau oricând…
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate