Într-o lume disperată
De-al fiorului prezent,
Ce cu lacrimi și suspine
Îți redă orice moment.

Sub un curcubeu măiestru
Ce în dar ne-a fost promis,
Cobora un stol de îngeri
Alungați din paradis.

Neștiind ce îi așteaptă
Bieții oameni muritori,
Au venit în număr mare
Ca să facă voia lor.

Totuși, nu toți au căzut
Amăgiți pe căi deșarte,
Ci doar sensul cel profund
I-a salvat atunci de moarte.