Pentru M.T.

Ai alunecat din profunzimea limpede a dimineții,
ca Venus din spuma veșniciei,
și te-ai scurs ca o ploaie de diamante
peste troienele uitării,
aducînd trezire într-un cimitir de stele
căzute fulgerător pe pămînt
și uitate de inimile visătoare.
Lacrimile cerului ți-au curățit cărarea
și zbuciumul codrilor ți-au semănat
scîntei divine în orice gînd,
încît ai ajuns să gîndești ca Creatorul tău;
chip de Înger printre muritori
și primăvară fragedă a iubirii de oameni.