Din tot ce poate fi tu ai fi
te-aș alege pe tine cu ochii închiși
te-aș recunoaște după lumină
m-aș recunoaște după întuneric fiindcă
în umbra privirii tale se rostogolesc
adâncurile mele
dar dacă lumea s-ar da peste cap
în privirea ta aș găsi echilibrul
dacă lumea s-ar da peste cap
sufletul tău ar sfida gravitația și
din tot ce ar fi tu ai fi
ploaie și nea umbre și
scântei forța și slăbiciunea mea.
*

Din tot ce-a fost eu nu am fost
n-am vrut din balul tău mascat să te desprind
am vrut doar soarele să-ți strâng în brațe
deci mi-am dorit mai mult însă doar noi știam
când ne-ntâlneam în lumi nemaiumblate
n-am vrut să mă pierd printre măști senzuale
și masca mea e asemănătoare
de la ochi în jos ca și cum
alte degete îți ating carnea însă
doar eu îți alerg prin vene
ca și cum neatingerile tale
ar atinge cumva
neatinsul nostru...
*

Deci dacă am fi fost s-ar fi topit un vis
s-ar fi prăbușit lumea cea de nicăieri predestinată
sau am fi iradiat universul
într-un moment mai presus
de viață atât de înalt că de-acolo am vedea
orice vis și l-am reinventa?