Sub pleoapele căzute, pe cerul de eter
Se joacă în tăcere noi gânduri ce îmi cer
Să merg pe urma lor, spre zări de vis și dor
În care mai respiră acvile care-n zbor

Se pierd în înălțimi, se duc în lumi celeste
Mânate de dorința de-a fi mai sus de creste
Și de-a vedea de-acolo, cu ochi de împărat
Doi îngeri ce-n iubire se roagă ne-ncetat.

Cluj-Napoca, 8 iulie 2007