agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-05-11 | | Înscris în bibliotecă de Adrian DUMITRU Te strâng în brațe, tot departe-ți sunt, Liniștea albă-i acoperământ. O liniște cât tot pământul surd – Străpunge-o cu un țipăt, căci ne pierdem, Stăm, așteptăm, ni-s mâinile inerte, În lacrimi, în săruturi e amurg. Înhață-mă țipând, să pot să-ți rup Necruțător catifelatul trup. Þi-e părul mult prea neted, parfumato, Zbârlit de patimi lasă-l să mă bată. Þi-e gâtul alb încă prea alb, dar sânge Cu degete de fier în el voi strânge. Ia un pumnal în mâinile-ți subțiri: Se curmă viața, nu mai are șir, Nici chin, nici lacrimi, nici beții, nici astre, Vai, pierdem clipa, totul s-a pierdut, Se-mbracă lumea-n albul morții mut. Eu te blestem, te sfâșii, mi te beau, Să mă blestemi, rupe-mă, țipă – vreau! Căci mă ucid aceste liniști lungi: Alungă-mă! Te-alung de nu mă-alungi. (1906) (Trad. Paul Drumaru)
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate