agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3425 .



addicted
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [emilian ]

2008-05-20  |     | 



dimineața mă trezesc picioarele îmi ies din plapumă de ele atîrnă soarele ca bila unui pușcăriaș de picioarele mele cu lanțuri legat lanțuri dintr-un metal necunoscut
mă tîrăsc prin cameră lanțul zornăie pe parchetul umed afară se toarnă asfalt muncitorii
se uită mirați ei spun că nu mai locuiește nimeni aici vecinii spun că nu mai locuiește nimeni aici
se întîmplă ceva ciudat îmi vine să cred că nici eu nu mai locuiesc aici
sunt chemați vânătorii de fantome ei vin cu spectrometre și alte aparate de măsurat energia
hîrș hîrș mă tîrâsc pînă la baie bucătărie mă ascund în șifonier în colonia de molii am hrană destulă fibre și timp berechet

uneori mă arăt celui mai sceptic îi spun o poveste tristă despre cum ai plecat în parc
se dădeau lecții de canto lumea cînta killing me softly și gara venea peste noi ca o lăcustă verde și grasă își freca piciorușele de atît poftă
gara nu mai avea ferestre oamenii ieșeau direct prin acoperiș făceau doar două minute pînă acolo-unde-se-sfîrșeau-toate

ce nebunie frumoasă era pe atunci ploaia ne strîngea ca o cămașă de forță
doctorii ne spuneau faceți dragoste eu voiam să-ți strigi orgasmul în rusă ori într-un dialect
inuit te-aș fi hrănit toată ziua cu carne de focă probabil știi cîtă răbdare îți trebuie să stai pe marginea unei banchize total nemișcat focile nu sunt porumbei care să-ți mănînce din palmă

apoi într-o dimineață ți-aș fi lăsat la marginea patului apă proaspătă și doi pui de rață
tu ai fi crezut că ești la țară ai fi început să plîngi și din lacrimile tale ar fi crescut bunicul și cîinele tău oh cîinele tău pe care îl băteai de cîte ori mînca puii
da draga mea eu pot face orice pot să-mi ascut ciocul de marginea chiuvetei
să zbor în picaj deasupra rîului din fața blocului să-ți aduc pește proaspăt ori dacă preferi
pot să mă dau de trei ori peste cap mă transform într-o bufniță intru noaptea în casele oamenilor fur bijuterii tot eu le amanetez cumpăr bilete de avion pentru anzi ori un podiș
unde floarea-soarelui crește de cinci ori pe an sau pot fi o bufniță liniștită stau pe un horn și negociez acolo-unde-se-moare

pe la și-un sfert ies din casă mă împiedic pe scări și zgomotul se aude pînă la patru
cîte o pasăre ciufulită mai iese și-mi spune ssstt aici sunt copii ce coincidență îi spun doamnă pelican ce coincidență chiar azi noapte am visat că mi-am luat o mașină pe geam aveam un abțibild baby on board altfel doamnă vă doresc o zi bună aveți grijă la cei care asfaltează ei cred că un drum bun te duce oriunde dar nu e așa nu poți asfalta cerul iar iubita mea vine odată cu roua

unoeri mă arăt celui mai sceptic îi spun o poveste despre cum ai plecat și eu am început să slăbesc colegii mei de redacție mă urăsc pentru că stau și îți scriu
numănîncnumaidormnumaivreau femeia din curtea episcopiei tunde gazonul
se uită în stînga în dreapta îmi spune apoi la ureche zilele astea dumnezeu va veni la picnic mulțumesc doamnă ce pont vă rămîn datoare primul lucru pe care îl fac atunci cînd ajung la redacție pun mîna pe telefon sun jandarmii și poliția comunitară întreb dacă dumnezeu va veni cu vreo doi prieteni vreau să am exclusivitate în rugile mele sigur îmi răspund ei amabil presa are acces peste tot

se mai întîmplă să mă dizolv ca o pastilă efervescentă și să hrănesc
organismul unuia crescut doar cu junk food
vînătorii de fantome își verifică spectrometrele uneori mai detectează
variații de energie atunci mă arăt celui mai sceptic îi spun o poveste despre cum ai plecat
și ai tras tot aerul după tine eu am rămas cu mîinile suspendate plămînii stîlciți ca niște pantofi călcați pe ștaif
de-atunci adorm cu un singur vis i'm not addicted îmi spun
i'm not addicted



.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!