Ziua mea este acum.
Stau cu mâna la o falcă.
Mă gândesc la câte un drum,
Și sunt singură-n barcă.

Barca are un lemn normal.
Prețios nu a avut nicicând.
Mă feresc de câte un val,
Și îmi vin iluzii-n gând.

Ziua vine,dar și trece
Exact așa cum a venit.
Îmi trebuie un duș rece,
Să nu am un somn amorțit.

Mâine am îmbătrânit o zi,
Și îmi plâng discret de milă.
Dacă puternică voi fi,
În cartea vieții mai trec o filă.