robustețea întâlnirii
pumnii strânși
loviturile una după alta ezitante apoi adevărul ieșit dintre noi ca un nou născut
se uita la noi cu privirea aceea din altă lume
până când pielea mea deșirată ochii mei galbeni gâtul umbrit de mâinile tale țeasta lăcuită ca a unei păpuși de lemn au curs din pat au alunecat de pe scena atroce cu inima îndoită am uitat ce nu trebuia să uit
iar cuvintele spuse linia brațelor când au picat ca din cer peste trupul meu febril
cerșetoare de tine mă știu