cîndva
într-o noapte de vară
pe un cer primitor și senin
alergam desculți printre stele
de mînă cu dumnezeu
și dumnezeu era și el un zburdalnic copil
pe-atunci nu știam că pămîntul
în fiecare clocește un ou de amar
habar nu aveam de capcane
ascunse-n priviri languroase de jar
și tot într-o noapte de vară
ți-am trecut cu mîna ușor peste sîni
prima oară
nu știu dacă stelele s-au înfiorat sau numai eu
dar știu c-am descoperit ce-i iubirea
și iubirea mi-a fost de atunci dumnezeu
și inima mea s-a făcut
cer deschis...sînzîienelor

nici nu știu cînd timpu-a trecut
e toamnă și cerul e trist
c-o lună atîrnînd bălălău
trist e săgetătorul
și carul mare cu oiștea frîntă în jos

ca mîine vertebrele mele vor fi arcuite de timp
cu ochii-n pămînt voi gîndi cu voce tare
unde ești doamne
ia-mă
mi-i dor s-alergăm desculți printre stele