De ce-mi ies zidurile strâmbe
Și rimele sunt fără vlagă?
De ce doar umbra-mi stă în cale
Și profețiile-s a șagă ?

Mi-s cărămizile surpate
Și temelia-n cerul gurii stă să plouă
Măselele-au pierdut mult calciu
Din oase fluier vă fac vouă.

Veni-va vreme în deșerturi
Când Fi-va mie toate cele
De am cântat la mese-ntinse
Suna-vor oale și ulcele.