este un lucru firesc
sa ma sfărâm
și să mă aștern apoi
peste pleoapele tale.

este un lucru firesc
să nu mă poți vedea,
eu
atât de aproape
fiind.

este zadarnic,
eu,
chircit într-un colț al inimii tale,
să bat în perete cu pumnii - cade
tencuiala și
vopsea roșie nu mai găsim.

greșești să mă ștergi de pe
pleoape;
ca literele de ziar pe o palmă umedă,
eu nu las urme negre.

de ce s-a năpustit asupra mea
plânsul
cu miros de ploaie de vară?