asa de mult doresc sa fie drept,
sa pot sa te privesc si sa surad incet...
atat de mult as vrea sa fie un cosmar,
ca viitorul nostru nu va mai fi iar...
am avut demult un vis care doare,
imi inchipuiam ca pot muta munti,
poate nu-s facuta sa fiu fericita,
poate iubirea pentru mine-i prea sus...
atat de mult as vrea sa te sarut din nou,
macar pentru o clipa sa-mi fii erou,
dar nu-mi mai doresc vise,
m-am cam saturat
sa imi pierd timpul atat de necugetat;
as vrea atat de mult dar sunt in zadar,
te-am iubit doar eu si asta nu-i un dar,
nu vreau sa fiu o viata langa cineva
care nu stie ce-i iubirea sau sa simnta asta pentru alta...
vreau sa fiu iubita si vreau sa iubesc!
dar acesta e un vis atat de prostesc,
nimeni nu iubeste si nu ii iubit
de aceeasi fiinta fara prihanit.
fericirea este si va fi o enigma
pentru cei care sufera si cad in surdina...
nu imi doresc nimic ce are legatura
cu sentimente,surasuri si amurguri...
nu vreau sa mai iubesc in veci!!!
dar oare mint, iubesc sa simnt iubirea ca altfel nu exist...
dar ar fi frumos sa nu ma atasez din clipa in care ochii-i privesc...
dar nu mai are rost caci suntem la final,
si ma doare enorm sa te vad iar si iar...
dar o sa imi treaca cu timpul tot ce fac si zic
caci nimic nu renaste si nu ma complic...