Mă sting...sunt dus de-al morții val,
Plutind încet spre stele
Către-un galactic Taj Mahal
Al visurilor mele...


Eu las in urmă amintiri
Pierdute în uitare,
Și-un univers de amăgiri
Pierit în nepăsare...


În zborul meu spre absolut
O rugă-ți aduc ție,
Un fulg de nea, un ciob de lut,
Ascuns in galaxie.


Aș vrea să fie-n ochii mei
Sclipirea ta albastră,
Din când în când să-ți văd cu ei
Lumina cea măiastră.


Pământule, tărâmul tău
N-aș vrea să-l uit vreodată
Când trupul meu va fi al tău
Vei spune: >.