M-am ridicat din piatră
Să nu rănesc vreun om...
Stăteam ascuns acolo,
Ca mort de plictiseală!
Mi-am risipit puterea
Pe cel mai verde pom!
I-am scuturat, ca naiba,
Podoaba capilară!

M-am lepădat de poame
Apoi, la trecători...
Și mi-am croit veșminte
Pentru schimbări la față!
M-am pus la patru ace,
Legându-mă de nori,
Și mi-am vărsat ispita
Pe oameni și verdeață!

Rămas surprins cum fuge
Maimuța de pământ
Din zodiacul cinic
Într-o eroare gravă,
M-am pus în loc de piatră
Atent să nu mă vând
Să-mi caut rădăcina
Vulcanului, prin Slavă!