aproape că nu mai deosebeam sângele meu de sângele tău
poate că m-am născut în tine și încă mai șchiopătez pe alocuri
sunt o femeie netrebnică cu mișcări nefirești
deghizată ca pentru un bal mascat

mă pot prăbuși măcinată la fel ca un mal de nisip
în palmele tale

pot muri la intersecțiile dintre tine și pielea mea
sunt atât de multe încât întretăierea
e numai o rană de cuțit

mă mut periodic în funcție de fazele Lunii
astăzi de pildă sunt în descreștere
îmi iau lucrurile și plec

te pot strânge în brațe fără să mă vezi
pun rufele la uscat și le uit până cade bruma
pot să stau pe bancă până târziu, fără să știi cât am lipsit

pot face multe lucruri la tine aici

stau pe bordură și număr mașini
te decojesc ca pe un fruct până ți se văd venele
te beau dintr-o singură înghițitură

dacă am uitat ceva înseamană că nu am știut să trăiesc
în atmosfera toxică și lipsită de oxigen
sunt multe străzi pe care am înghițit mult praf

de aceea azi plec să caut marea Azov, undeva între coaste și timp
am auzit că nu e așa adâncă și freamătă ucigător


http://www.youtube.com/watch?v=__MOjSyLgNc