Cum este să simți pe pielea ta,
cum cineva încearcă
tot timpul să te batjocorească?!
Să-ți spună în fața altora
numai vorbe de ocară,
cuvinte care să te jignească…….
Nu-ți vine uneori
să vrei să-i dai în cap
un bobârnac
ori cu o piatră
sau un pietroi?
Să-i rupi capul de pe umeri?
Să îl lovești,
să vadă astronomic
o înșiruire de steluțe verzi?!
Totul până la urmă,
cred ca are limita sa,
chiar și indiferența sau aroganța.
Precum un pahar de apă
care atunci când este umplut până la refuz,
iar o picatură în plus
îl face să dea pe dinafară,
așa este și cu carafa
care nu merge de multe ori la apă.
În același fel și jignirile,
cu trecerea timpului,
ori te înrăiesc,
ori te aduc la indiferență extremă.
Din păcate așa e viața
și așa va fi și pe viitor,
cu oameni care se cred de multe ori
mai deștepți decât mulți alții,
dar cum viața până la urmă
e justă cu fiecare dintre noi,
dând la fiecare după bunătatea sufletului său.
Dumnezeu pentru toți este mare și drept
și judecă pe fiecare,
numai după ale sale fapte.
Așa că aveți grijă
de sărmanul vostru suflet,
că este prețios și nemuritor.
Nu vă mai uitați ...
atât după nevoi și trup.
Că trupul e din carne
și astfel este trecator.
Prin urmare luați aminte,
numai sufletul
a fost,
este ...
și va fi nemuritor.