agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2813 .



jean valjean și capra semidoctă. cei curați
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Pericle ]

2008-10-11  |     | 



mâinile-i sunt răsucite nefiresc la spate
buzele lui abia șoptesc
am vrut doar o pâine

a rumegat la rândul ei
la urma urmei fiecare trebuie să trăiască
la urma urmei
a înghițit mila după ce i-a rupt mlădițele
a călcat în copite strângerea de mână
s-a întins lacomă după lacrimă
spre ultima creangă
ați văzut doar cum fac ele îndepărtându-se de ciurdă

rămâne adânc în carne umbra ruginii
caledoniile-i fac semn cu ochiul
am vrut doar o pâine îl îngână batjocoritoare



ea cuprinde sub coarnele-i umbre
stele planete semnele vieții și morții
se înalță spre zodiac și-l smulge
și-l rumegă
și behăie sacadat fericită spre magi
ca un comisar bântuit de orgolii
deasupra eclipticii universului

regretele-i regretabile rod patima zilei
doar o pâine ca azima pustiurilor
doar rămășițe de la masa zeului nu vreau să rumeg
eu jean sunt încă om nu am aspirații spre înalt



după ce turnul a căzut
ea a pătruns agale în grădină
fără ziduri doar cu porți la care bat suflete
nu era uimire simțise și știuse aroma

i se cuveneau acum

frunze fragede muguri dulci iarba suculentă
gândaci buburuze libelule greieri
scatii mierle privighetori porumbei
rozătoare mici și mari
parte bărbătească și parte femeiască
adam eva
piciorul lui dumnezeu

mi se cuvine
mi se cuvine
se tânguia cu voce omenească
totul e al meu
și-și continua căderea

și atunci Javert a dorit să-l iubească pe Jean
și pe toți hoții de pâine
de peste drum

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!