Trec clipele, te caut prin vis
durerea e piatră, cerul abis
întind privirea, nori-mi răspund
și stelele calde te strigă și ploaia e aici.
Dar nu esti...
De mana te-as lua și te-aș purta
prin lumea mea
stingheră și grea,
poate auzi și poate vezi,
măcar ceva.
Lumina e verde, se lasă peste mine,
iarba-mi șoptește, pământul mă trage
sufletul e șarpe
și stelele calde mă mângâie trist.
Și vremea trece, trece fără tine
iar timpul dacă ar fi rotiță

l-aș arunca în urma mea
și poate aș schimba ceva.