agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2002-04-28 | |
Isi vopsise ochii cu foc
ca sa sperie dimineata. Isi unsese buzele cu sange ca sa certe apusul. Era o fetita foarte foarte mica. Numai cerul, soarele si luna o respectau. Azi ai calcat-o. Ai ghemuit-o intr-o crapatura din asfalt. De obicei, pavajul ar fi scartait. A uitat. Azi ai imbrancit-o. Ai infipt-o intr-o creanga ruginita. De obicei, coaja ar fi oftat. A uitat. Era azi cand te-ai vazut. Te confundasesi. te uitasesi. Soarele uitase sa-ti aminteasca. Ii era frica de tine. Te lovea si nu reusea sa te atinga. Era azi cand cerul ti-a soptit. Ti-o ucisesesi. O urai. Dimineata si seara Cand te mintea ca era bolnava. Noaptea cand te mintea ca murit. Cand te cocosai sau cand sareai Si te mintea ca s-a atrofiat. Cand fugeai si te mintea ca ai speriat-o. Mereu mereu. O urai. Te certa. Te infricosa. Te sfida. Iti amintea mereu unde esti. Era acum cand ai taiat-o. Ca o fiara s-a ascuns sub talpi zbierand. ...zburai.. era o fetita si era prea mica pentru o umnbra. Ei asta au inteles. Si ea era prea departe sa mai auda. Devenise soarele, luna si cerul Si ei o urau pe ea. Ea le amintea mereu cat isi urasc umbrele.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate