tu ai plecat spunand ca-i tarziu,
ca inchide la magazin si nu se mai gasesc
sentimente la kil
(cel putin nu de-alea veritabile, ziceai,
acum toate sunt cu afanatori, sa creasca...)
erai grabit, tare grabit sa-ti pui ordine in viata
spuneai...
uf, ce zapaceala, in graba iti uitasesi pe undeva viata,
nu-i nimic, o s-o gasesti tu...
ceasul, cravata, toate-s in ordine,
dar parca mai era ceva..., ceva...
ah, da, copilul, ramane cu tine,
ziceai,
si in ameteala asta nu mai stiam
cine cu cine, de ce,
unde se trantise o usa,
cum s-au spart clepsidrele,
cine tipa,
cine ma durea,
cine
de ce?