Priviți ce străină e ora Amiezii
Asemenea măștii pețite de zei,
‘nainte de noapte ne cânte aezii
De vulturi în lanțuri râvnind prometei.

Priviți cum atârnă fățarnica lună,
Miroase a sori tolăniți în omăt,
Nisipuri stelare în luntre adună
Și minte că mâine le dă îndărăt.

Priviți cât de lup este jocul, o clipă,
În focuri aruncă livada în zori,
Adâncuri de vorbe alice-n arípă
Îmi susură blând: „N-o să mori! N-o să mori!”