agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-11-30 | |
intru în metamorfoză adânc în noiembrie
până îți iau inima de tot m-aș putea transforma într-o șopârlă care năpârlește cu pielea lasătă în urmă ca o coadă de cometă numai că eu iau pielea ta = îți port la gât o hematie tristă nimeni nu-și dă seama că nu e mea = ne iubim seismic se mută munți, țâșnesc izvoare apar văi prin care trecem de mână împreună cu cirezile de îngeri spre o pășune mai verde = în mine este o lege a hematiilor care-mi protejează inima un lanț cu multe fortărețe de câte ori îmi spui te iubesc se prăbușește câte una în calul troian sunt numai poeme de dragoste arme letale sau plante vindecătoare care readuc la viață imediat ce poemul este lipit pe piele exact ca sticker-ul tău galben de pe frigider pe care scrie: nu uita să iei apă minerală = hai să ne jucăm cu moartea pe degete dăcă îmi scapă promite-mi că o aduni tu apoi eu și milioane ne hematii ne vom îmbulzi în tine ca într-un adăpost nuclear = din noi s-a născut o mare în care au naufragiat toate versurile ca niște piranhas necrofagi obișnuiți cu morțile noastre de zi cu zi = ești o specie care a degenerat într-o iarna omnivoră întâmplător la geamul meu ai putea să vii în fiecare zi în camera mea să povestim, să ne sărutăm, să ne iubim până mă usuc de toate căderile apoi mă poți duce în piața de suveniruri pentru turiștii dornici de senzații tari = avem doar doi plămâni respirăm pe rând o dată tu o dată eu când respiri tu eu intru în moarte clinică ești o hematie lascivă care-mi hrănește inima zi de zi leșin în tine, e ca și cum n-aș leșina respir prin cuvintele spuse la ureche ieșim la lumină doar când ne hrănim în rest stăm în carnea noastră = te iubesc dar nu-mi mulțumi ca atunci când îmi dă restul la pâine mulțumește-mi ca atunci când iți pun inima pe tavă și spun ia-o, mănânc-o la micul dejun sau la cină, nu contează
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate