cad umbră din mâna ruptă
creangă scuturată de zbor
picături de cerneală
pe pânză

fărâm
fulgi în văzduhul de gheață
din îngeri
fără speranță

delicat
el începe să bată
de acolo de unde
fulgii se sting

și totul
se leagă-ntre fire
printre vene
un aer subțire

cu zâmbetul tău de fecioară
îmi pui mâinile în dreptul privirii
când îmi ceri să deslușesc dincolo de ceea ce știu
o iubire

străine
lasă-mă să respir
amintire