.


în umbra marelui zeu mă regăsesc trist
cu unghiile roase de timp neprielnic,
posedat de iluzii de mic artist
și de un veac absent și prea vremelnic.

un vers nu e vers fără de cântul zilnic
pe portativul foamei false de faimă,
mă sting încet în timp potrivnic
în ciuda fricii de a muri ca taină.

mă citesc mulți, dar de înțeles mai
nimeni nu înțelege nimic niciodată,
și voi duce cu mine o parte din rai
și-o parte din iadul trăit deodată.

.......................................

trăind mai mereu în umbra marelui zeu
l-aș putea confunda cu propriul eu.


.