Drum zănatic, lună plină,
iureș trist de pași grăbiți,
visătorii scoși din minți
mai privesc spre rădăcină.


Stau iluzii-nghesuite
în trunchi sec cu ramuri dese,
crud mănunchi de vorbe-alese
în vechi scorburi rătăcite.


Și or să plesnească muguri,
drumu-n două se va frânge,
dintr-o creangă va mai curge
înverzit, un fir de gânduri.


Drum pleșuv și lună plină
și-un fir verde nou născut
dintr-un pom mult prea cărunt,
focuri ard la rădăcină.

12 septembrie 2008