Din pământ se naște o floare,
Din cer se naște o raza de soare,
Din sentimente profunde se naște iubirea,
Din prea multa iubire se naște gelozia apoi dezamăgirea...
Dacă apa si pământul ar fi avut grai,
Ne-ar fi spus adevarata istorie a intregului trai.
Dacă ura si răutatea nu ar fi luat amploare,
Nici dificultățile lumii nu ar fi avut valoare.
Un om coplesit de durere,se cufunda in marea de ganduri
Reflectând la armonia ce predomina parca doar ieri,
Constata ca ziua de azi e doar umbra noptii
Si se lasa usor prada in ghearele mortii.
Acum, o alta floare ia nastere,da cu petala-i insangerata
Cu pacatul imprimat in inima-i patata.
Raza de soare acum e palida,
Socata de gestul tragic al unui suflet ce a dat dovada.
Nuantele vietii acum s-au decolorat,
Cerul meu nu mai e senin ci e la fel de intunecat,
Pamantul pare cufundat intr-o genune de flacari
Apa la fel si ea...se oglindesc cateva flacari...
Concluzionand aceste fapte rezulta ca viata
E tot ceeea ce ne inconjoara dansand pe note discordante,
invaluindu-se intr-o simfonie infricosata.
Toate acestea si atingerea unei corzi sensibile
Ma face sa ma las purtata de trecerea timpului ireversibile.