Moto:
Să fii om este o provocare făcută de Dumnezeu...
Nu-i cunosc scopul. Îl presupun.

Să fii om este o provocare făcută de Dumnezeu sau
de întâmplare...

Presupun.



Aș vrea să fiu în pădure iarăși o frunză,
să-mi tremure lumina din când în când pe buză
și frumusețea-i să nu mă doară când se duce,
când fără gânduri dansez în vântul ce mă duce...

Aș vrea să fiu cărarea pe care vi copil...
în praful sufletului tău de aur să mă-nchin...

când răvășindu-mi ființa visătoare... ai trecut...

și cerul greu de-albastru a rămas senin și mut...

Aș vrea să fiu iertarea din ceruri și din mine,
când universul mi se stinge tragic fără tine...

Te du. O vreme îmi va fi fără splendoarea ta urât!...
Stinge lumina și gândul. Închide ușa. Și atât...


Ciclul: Fire de păpădie