Își troznea mandibulele multiple
forfecănd aerul, mărunțindu-l,
aducîndu-l la diviziunea cu sine însuși,
era un căntec dat dracului,
perfect, măreț, un rock epopeic,
tare, agresiv, dat pe degeaba,
uitat la mine în conștientul abuziv,
rănit, țipăndu-și nestarea pe căteva glasuri,
eu, amețit, jur că l-aș fi dat... gratis...