Regina a Geturilor nordice, in frumusetea ta
Opreste-te o clipa si-ngheata viata mea!
Opreste-te si roaga un zeu de mult uitat
Sa-mi ceara inapoi, tot ce odat’ i-am luat!
Regina prea-frumoasa, neinfricata Doamna
Fii blanda si reda-mi o frunza dintr-o toamna
O liniste ce-n aripi de hultan mi-a fost furata
O clipa ce a ars, o noapte ne-nstelata.
Regina a Gheturilor fara de sfarsit, cu mana ta
Ridica valul cel de soare de pe fruntea mea!
Fii-mi aripa si zbor si suflet in cadere
Caci nemurirea fara gheata, ma-neaca in tacere.
Si da-mi o sabie, pe cea mai ascutita
Sa tai din carnea mea, o vena rezvratita
Si sa-mi inghet pe veci sangele-mi albastru
Intr-un pahar de vin, inchis in al meu castru.
Deci, tu, Regina a gheturilor vesnice
Asculta-mi netacerea si mi-o intelege!
Caci fara tine, nici chiar Odin nu-i rege
Si nici Valkiria pamantul, nu-l mai stapaneste!