1. Gânduri de salvamar

O doamnă grasă și-n etate,
Pe plajă, azi, căzu pe spate.
Oftez și-ncep resuscitarea...
Uf, bine c-a venit Salvarea.

Număr de concurs: 6
Nota din concurs: 7


2. Ora de dirigenție


- Vă-nvăț azi metode, nu-s grele,
În viață s-alegeți modelul.
Pe voi cin' vă scapă de rele ?
Răspuns unanim: - Clopoțelul !

Număr de concurs: 20
Nota din concurs: 5,25


3. Act umanitar

L-am dus pe copil la spital,
Șofer sunt demult pe-ambulanță,
Și-n plus, sunt un sentimental...
Vă jur, onorată instanță.

Număr de concurs: 40
Nota din concurs: 8,50


4. Definiție

Sirenă infernală-n stradă,
Șoferi ce stau în semafoare,
Mulți pietoni ce dau să cadă...
Și-un nume mai ciudat - Salvare.


Auto-comentarii

Cum am procedat: am scris patru epigrame și a trebuit să aleg trei dintre ele. Ordinea valorică descrescătoare, după părerea mea, era 3, 2, 1, 4. La vremea aceea consideram că e un risc să trimit două epigrame cu ritm amfibrahic (picior de trei silabe), dar mă bazam pe experiența lui N. Bunduri. Și nu m-am înșelat. Unde m-am înșelat a fost la supraaprecierea propriei urechi muzicale. Când am primit nota 5,25 la textul nr. 2, am crezut pe rând:
- că Bunduri s-a lăsat înșelat de ritm, e greu să-ți dai seama că un ritm cu picior de trei silabe e corect, după zeci de epigrame scrise numai în trohei și dactili
- văzând că textul nr. 3, tot în amfibrah, are notă mare, am revenit și am căutat altă explicație: n-a înțeles poanta: mă pregăteam să-i demonstrez că e un joc de cuvinte bazat pe dublul sens al cuvântului "rele": fapte rele (substantiv) și femei rele (adjectiv), în cazul ăsta profesoarele, în frunte cu diriginta
- într-un final, am mai scandat odată și mi-am dat seama că am zbârcit ritmul la versurile 1 și mai ales 3; adică tot amfibrahul mi-a făcut bucata, la ritmurile cu picior de două silabe te lași păcălit mult mai greu.

Stăteam și mă gândeam, după război: dacă în loc de textul nr. 2 trimiteam pe nr. 4, probabil luam un 6-7 și aveam media undeva pe lângă Cornel Rodean (l-am ales pe el pentru că știu că nu se supără). Dar nu trebuie niciodată să faci socoteli după război. Pentru că și alții aveau variante mai bune.

Nu rămâne decât să aștept cu mare interes alt concurs.

P.S. Când am citit prima oară lista epigramelor, încă fără note, mi-am dat seama câte valori avem aici, pe agonia. Lucru de care UER ar trebui să afle, cumva. Așa cum spuneam anterior: în concurs au fost mai multe epigrame bune și foarte bune decât la unul organizat de un cenaclu. Și, nu uitați, acolo ajunge toată crema epigramei românești.
Dar trebuie judecat și invers: editorii de aici (cei care sunt în stare, evident) ar fi bine să ia aminte la faptul că epigrama pe agonia este un adevărat fenomen. Și că media valorică este, după părerea mea, mult peste cea a altor genuri.