agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1706 .



Pribegie
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [geaninavlad ]

2009-03-15  |     | 



Sunt doar un călător pribeag,
Ce-n lumea seacă n-are loc,
Eu mă-ncălzesc la propiul foc,
Și din iubire-mi fac toiag.

Și neștiutele cărări
Le bat de secole tăcut,
Dar nici jumate n-am făcut,
Încetinită de-apăsări.

Am tot sperat și așteptat
Să-mi iasă-n cale alt pribeag,
Să-mpart cu el al meu toiag
Și să găsim ce-am căutat.

Să ne-ncălzim la ceas de noapte,
În jurul focului bătrân,
Plecarea-n stele s-o amân
Până transform carnea în șoapte.

Și două lumânări să fim,
Ce ard sfioase într-un sfeșnic,
O flacără aprinsă veșnic,
Precum un ochi de serafim.

Dacă mă vrei, fii călătorul
Ce m-a-ntâlnit neașteptat
Și s-a oprit, s-a așezat,
Căci îmi ducea demult el dorul.

Fii tu căldura ce m-alină,
Fii haina care mă îmbracă,
Fii marea sete ce mă seacă,
Fii soarele ce-mi dă lumină.

Fii umărul ce mă susține,
Fii înțeleptul ce m-ascultă,
Fii-nfometatul ce se-nfruptă
Din sentimentele-mi preapline.

Fii luntrea care-ncet mă poartă
Către tărâmul omenesc,
Unde am voie să greșesc
Așa cum mi-este scris de soartă.

Fii apa care mă stropește,
Căci arșița n-o mai suport,
Sunt un pământ aproape mort
Care demult nu mai rodește.

Să facem lutul să tresalte,
Să-i dăm suflare, conștiință,
Să zămislim înc-o ființă
Și să zburăm în lumi înalte.

Pe scara vieții să urcăm,
Două idei împreunate,
Să dispărem în zvon de șoapte,
Tăcut să ne dematerializăm.

Să ni se piardă urma-n cer,
Doar amintirea să rămână,
În cântece care să spună
Îndrăgostiții veci nu pier.


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!